Astazi,e ziua de 11.01.2011 ,vineri ora 18:50
Incep sa scriu....dar prezenta mea spirituala e undeva departe,intr-o lume disparuta in ceata..Ce sa mai cred azi?Senzatia aceasta ma dispera,ma face sa fug,sa dispar,sa nu mai aud de nimeni,mi-e rau,sunt stresata,ma doare inima,plang,sangerez in interior,abandonez totul,sufar,ma strivesc,urlu,cad,ma lovesc,incerc sa ma ridic dar degeaba...nu mai am sperante,inima mi-e un ghimpe de sentimente rasturnate pe un platou de dezamagiri....
Cat or sa ma mai certe?Nu mai pot rezista...
Cat in luna si in stele am suportat,totul e in zadar,si de ce spun asta?Pentru ca am ajuns la punctul in care s-a umplut paharul,punctul culminant al calmului meu .
Nu e de ajuns sa te izolezi caci atunci esti prins de altii si luat din nou in suturi ..exemplu :astazi cand stateam in camera singura si ascultam muzica si-mi dadeau lacrimile caci stiam cat de mult durea sa imi amintesc. Dar mama e mama ..o fiinta careia ii pasa "atat de tare de ce mi se intampla si de sentimentele mele incat nu poate evita sa nu ma alinte cu vorbele ei dulci" ...De fapt asa ar fi trebuit sa fie o mama normala ,dar nu si mama.
Ea e genul de :Du-te dracului,ce imi arati mie ca plangi ca mi se rupe undeva de tine,copil prost ce esti!
Sau asa interpretez eu a fi fiinta aceasta :)
In fond, nici nu mai stiu cum e sa ai o familie normala ,sau macar....sa ai una
Intreaga viata e amara,si acum sunt convinsa de asta ,nu mai e nimic lasat la voia intamplarii , asa e purul adevar?
Si ca toate sa fie bune ,perfecte,mai e si luna aceasta ,luna "februarie" in care toti plutesc in aer ca niste balonati dupa masa de la ora 15:00 ,adica se amagesc pe ei insisi ..da,ati ghicit! Se apropie Valentines Day ,cat de tare......cred ca mi se face rau
